andrea.z workshop

Coiling chizmo si viking knitting 1

2010-04-06T00:45:00.000-07:00

Sunt perfect constienta ca iar nu am mai scris nimic de foarte mult timp, nu am mai apucat sa fac tutoriale noi.
Asa ca incerc sa recuperez in alt fel. Primesc foarte multe emailuri cu intrebari, despre diferite tehnici, multe se repeta. Dupa ce am scris aceeasi lucru de mai multe ori, am hotarat sa raspund direct pe blog, asa macar nu va mai trebui sa ma repet.
Ultimul email primit este de la A.B. (sa-mi fie rusine, am uitat sa intreb daca pot sa-i postez numele, si pentru ca sa nu fie probleme trec doar initialele)

"Ma numesc A. si ti-am admirat bijuteriile de pe blogul tau, sunt foarte frumoase si atent lucrate. as aveau si eu cateva intrebari deoarece si eu ma "joc" de-a facutul bijuteriilor dar nu ma pricep asa bine. coilling ce il faci tu este din mana sau cu coiling gizmo? eu am un aparat de gen dar le face groase:( si nu stau bine p sarma mai ingusta. impletitura viking weave pe ce suport o faci(creion , pix sau ceva special) , cu ce grosime de sarma si la sfarsit prin ce o treci? ai suport din acela special cu gaurele? Merci anticipat si sper ca nu te-am deranjat, dar ma gandeam sigur stii sa explici pentru ca ai facut tutorialele acelea pentru fimo foarte ok. un inceput de saptamana frumos, si Sarbatori fericite A. B."

In primul rand iti multumesc foarte frumos pentru aprecieri :)
Apoi sa incerc sa-ti raspund la intrebari.

COILING Ghizmo este o jucarie care te ajuta sa infasori sarma multa :)) si arata cam asa (sursa internet)

Eu folosesc coiling ghizmo in lucrarile mele, pentru ca manual ar merge foarte incet. Grosimea sarmei folosite depinde la ce folosesc acel coil, si de ce efect am nevoie. Se poate folosi cu sarma de la 0.25 la 0.8 (soft). Efectul mai poate fi dat si de grosimea tijei, pe care se infasoara sarma. Eu am acasa tija de 3.5 mm cea groasa si de 1.6mm cea subtire. Daca vrei coil mai subtire decat tija din dotare, atunci iti sacrifici ceva sarma hard (obligatoriu) de diametru mai mic, pe care o intinzi bine , indoi capatul pentru maner, si se poate folosi cu succes si in gaurile mai maricele.

Postez si o bratara facuta cu aceasta tehnica, unde se vede diferenta de coil dintre sarma de 0.25mm si 0.4 mm.

Viking knitting este o tehnica superba de care m-am indragostit si de care nu ma mai pot satura. Nu voi face deocamdata un tutorial pentru asta din simplul motiv ca nu voi reusi sa explic asa de bine cum explica filmuletul aici nu am reusit sa pun filmuletul :(

Impletitura o fac pe un creion, dar am facut si pe un imbus mai gros sau pe unul mai subtire, am vrut sa incerc diferite tehnici. Sarma pe care o folosesc este intre 0.25mm si 0.4 mm, depinde pentru ce va fi produsul final. Sarma mai subtire se deformeaza mai usor, asa ca necesita impletire in mai multe ochiuri (6-8), sau chiar impletire dubla. Cu sarma de 0.4 se lucreaza bine, pe creion mai mult de 6 ochiuri nu trebuie, si daca este impletitura dubla produsul finit va fi foarte rezistent dar si foarte teapan, foarte putin flexibil .
As dori sa sugerez incepatorilor, sa invete sa lucreze pe sarma din cupru emailat de 0.3-0.4mm, se lucreaza cel mai usor. Nu de alta dar cu sarma argintata este putin mai greu de lucrat.

Le trag/subtiez printr-un fund din lemn in care am dat cateva gauri de dimensiuni diferite. Nu am absolut nici cea mai mica idee de ce dimensiune sunt gaurile, am uitat sa le notez, iar acum nu le mai stiu. Am vazut pe net gauri in linguri de lemn, margine de masa, manere de orice fel.

Exemplific viking knitting in 5 ochiuri impletitura simpla.

PERINITA

2010-02-02T02:31:00.000-08:00

Sa va povestesc cat este de usor sa faceti perinite. Singura problema ca dureaza mult timp procesul de fabricare :)

Pentru perinite este nevoie de :
- polimer - material de umplutura -
- o foaie facuta din polimer cu orice fel de imprimeu. Puteti folosi felii de cane, mocume gane, dungulite, orice model va trece prin minte sau ce inspiratie aveti pe moment.Eu am folosit felii de cane cu floricele diferite.
- un cutter in forma de patrat. Daca nu aveti asa ceva, exista doua variante.
1. Desenati si taiati un patrat pe o foaie de hartie, dar de preferat ar fi carton, pe care ulterior, pus pe polimer o puteti folosi ca si matrita.
2. Se poate taia direct cu lama patratele, dupa ce le-ati masurat sa fie exacte.
- o scobitoare
- multa rabdare :))

In primul rand se face foaia cu imprimeul.

Din materialul de umplutura se fac margele de dimensiuni egale, pentru ca perinitele sa fie de aceeasi grosime.

Se modeleaza margelele intr-o forma mai patratoasa, nu trebuie sa fie foarte exacta, doar cat sa ajute la formarea perinitei.

Patratelele cu imprimeu se pun pe o fata si pe alta a materialului de umplutura, cu atentie sa fie puse la fel.

Cu o scobitoare, sau ac de cusut, se incepe inchiderea perinitei. Scobitoarea de fapt ajuta sa se inchida perfect marginile.

Gata perinita!!! Se poate gauri atat inainte de coacere cat si dupa!

FLOARE 1

2010-01-09T09:22:00.000-08:00

Acest tutorial este putin mai complex, dar sper ca pozele sa fie suficient de explicite ca sa se inteleaga.
Materiale necesare:- polimer de 2 sau 3 nuante diferite, in acest caz am folosit alb si negru (gri-ul este combinatia celor doua) si transparent (014)
- masina de paste
- lama de taiat

Inainte, se framanta bine materialul, si se intinde cu masina de paste pe cea mai groasa varianta.

Se face un skinner blend.

In una din tutorialele anterioare am explicat cu se pliaza materialul dar mai explic odata. Dupa ce sa intins materialul in degradee, se incepe dintr-un capat(eu incep cu cel deschis la culoare) si la o distanta de aprox 3-4cm se pliaza ca un evantai. Atentie sa nu ramana goluri de aer printre pliuri. La sfarsit trebuie sa iasa ceva asemanator cu poza.

Se taie in 4 parti, care pot fi egale sau in acest caz, doua mai groase si doua mai subtiri.

In mijlocul feliilor mai subtiri se face o adancitura cu un bat, eu am folosit manerul de la o pensula, dar se poate folosi absolut orice unealta.

Se ruleaza din culoarea alba un cilindru, care va fi mijlocul petalei.

Partea inchisa la culoare se acopera cu material alb din care sa facut cilindrul, si se inchid jumatatile.

Se rotunjesc usor marginile.

Celelalte 2 dreptunghiuri ramase se modeleaza usor si cu grija sa nu se deformeze foarte tare.

Cand e gata cilindrul se lasa sa se odihneasca materialul inainte de reducere. Se reduce pana la grosimea dorita, in functie de cate petale dorim la o floare, si bineinteles la cat material avem.
In acest caz a fost redus cat sa-mi ajunga sa fac 6 petale de aprox 5-6 cm inaltime.

Intre timp putem face si mijlocul floricelei. Se pot face in foarte multe feluri. In acest caz am folosit un mijloc mai complex.

Dupa ce e gata mijlocul, luam petalele pe rand si dealungul celor doua capete de modeleaza usor.

Cand sunt gata toate, incepem sa asamblam floarea.
Atentie mare, la alinierea petalelor cu mijlocul sa fie la fel pe amandoua partile, asa ca din cand in cand intoarceti canele pe partea cealalta si vedeti sa fie toate perfect aliniate.

Urmeaza umplerea cu fimo transparent (014).
Acum... sunt mai multe variante de a face asta, una din ele ar fi umplerea golurilor cu cilindri subtiri asezati una langa alta. Eu am folosit la aceasta floare o alta tehnica.
Dintr-un cilindru de transparent se formeaza cu degetele un triunghi, care se taie in 6 parti egale. Cu astea se vor umple golurile dintre petale.

Apoi se intinde un masina de paste pe setarea cea mai groasa o fasie de transparent si se imbraca canele.
- cea mai usoara varianta este ca fasia sa fie suficient de lunga sa ajunga dintr-o bucata de la un capat in altul.
- se taie fasia pe latimea florii si se ruleaza
- atentie sa nu fie bule de aer .

Cand e gata, se lasa sa stea cel putin o ora. Eu de obicei fac canele seara si doar a doua zi dimineata(daca am timp inainte de servici) il reduc. Daca nu aveti rabdare se poate pune in frigider 30 de minute.

GATA!!!

Daca aveti orice fel de nelamuriri sau intrebari va stau la dispozitie!

COACEREA

2009-12-07T10:02:00.001-08:00

Stiu ca trecut mult timp de cand nu am postat nimic nou, dar am fost ocupata cu targul. Iar cum asta a trecut, m-am intors cu forte noi.

Citind ca o recapitulare ce am scris pe aici mi-am dat seama ca ar trebui sa va povestes despre coacere. Asa ca tema de astazi este, despre cupor.

Diferitele marci de polimer se coc in cuptor la diferite temperaturi. Cele mai uzuale in Romania, Fimo se cocace la temperatura de 110 grade celsius timp de 30 minute. Alte marci precum Premo sau Cernit se coc la 130 grade. Trebuie sa scrie neaparat pe ambalaj temperatura si timpul de coacere, asa ca daca nu sunteti siguri mai bine uitati-va ce scrie.
Din pacate fimo si cernitul nu se pot coace in cuptorul cu microunde, asa ca nu incercati. Daca stiu bine exista o marca de polimer care se poate coace in microunde, cand gasesc detalii va spun si voua.

Se poate folosi orice fel de cuptor, atat pe curent cat si pe gaz. Ideal ar fi tipul de cuptor care se poate regla la temperatura dorita, iar in lipsa acestuia este bine de acizitionat un termometru pentru cuptor, indiferent ce marca, de cine este produs sau in ce scop atata timp cat arata temperatura din cuptor.
Eu nu am nici cupor la care sa se poata regla temperatura, si nici termometru. La prima coacere am facut ceva experiente, adica am dat focul la minim si am lasat usita putin deschisa si nu sa ars polimerul. De atunci asa fac:)
Daca nu ati incercat cuptorul si nu stiti exact cum sa-l reglati, as sugera prima data sa faceti experienta pe o bucatica de sacrificiu, sa nu va ardeti creatiile si sa va para rau. Pentru o mai mare siguranta, se poate deschide cuptorul din cand in cand,si se poate testa daca este gata.
Cum ne dam seama cand e gata???
Polimerul se intareste cand sa racit complet. In concluzie este normal sa fie usor flexibil cand este cald. Se poate scoate din cuptor, se raceste si daca se considera ca nu este inca copt(cand e rece) oricand se mai poate pune la o tura de coacere in cuptor, fara nici o problema, doar ca atentie sa nu le lasam cat pe cele crude.
Nu incercati sa accelerati timpul de coacere cu ridicarea temperaturii, sigur se vor arde.
In mod teoretic, la temperatura corecta de coacere se poate tine polimerul in cuptor mai mult de 30 de minute fara sa se arda. Nu stiu exact ce temperatura am in cuptor dar eu tin polimerul in jur de 60 minute in cuptor si nu se arde.
Polimerul se poate raci in mai multe feluri.
- se lasa sa se raceasca singur
- se pune intr-un vas cu apa rece
- sepune intr-un vas cu apa rece si gheata.
Se spune ca racirea brusca cu gheata, intareste polimerul in da o rezistenta mai mare si face polimerul transparent sa fie si mai transparent. Eu sincer la rezistenta nu am vazut nici o diferenta doar la transparenta.(asta in conditia cand stratul de transparent este foarte subtire)

In timpul coacerii ar fi bine sa lasati geamul de la incapere putin deschisa, sa se aeriseasca. La coacere se elibereaza niste gaze care pot fi toxice. Mai ales daca se ard, fumul poate cauza dureri de cap. Eu inca nu am patit nimic niciodata, si nici nu deschid geamul de fiecare data(mai uit si eu) dar e mai bine sa se previna.

Pana sa ajunga in schimb polimerul in cuptor, avem nevoie de o tava. De preferat ar fi una care nu se mai foloseste la bucatarie, dar cu putina grija se poate folosi si la prajituri. Conditia este sa se foloseasca hartia de copt. De fapt hartia de copt trebuie sa fie folosita oricum. Polimerul are tendinta de a se lipi de tava si pentru a preveni acest lucru se pune hartia de copt. Am vazut mai multe tipuri de hartie de copt, a mea este cerata pe ambele fete si nu conteaza cum o pun dar bunica are hartie de copt cerata doar pe o parte si atunci trebuie sa fiti atenti sa puneti polimerul pe partea cerata.

Neaparat trebuie sa mai mentionez un lucru. Am citit de mai multe persoane care au fiert polimerul in apa. Impresiile au fost impartite. Unii au spus ca a functionat metoda, altii au spus ca pe produsele finite au aparut pete pe polimer de la piatra din apa, ai am auzit si ca s-au sfaramat in apa. Producatorii Fimo si Cernit nu spun despre asta nimic.
Eu nu am incercat aceasta metoda si sincer nici nu am de gand, dar daca sunteti spirit intreprinzator puteti incerca.

TEHNICA SWIRL

2009-11-20T03:11:00.000-08:00

Tehnica swirl este o tehnica usoara, foarte des folosita, cu care se pot obtine efecte superbe.
Aceasta tehnica se poate folosi atat pentru confectionarea margelelor cat si pentru pandante, cercei, sau orice fel de accesorii.

Materiale si unelte necesare:
- in primul rand polimer. De preferat de 2 sau mai multe culori, dar se poate folosi o culoare de baza cu cane, efecte superbe se pot obtine si cu skinner blend.
-o suprafata de lucru de preferat una nelipicioasa
-o bucata de sticla, care se poate inlocui cu capacul de la un CD.
- lama de taiat
- o jucarie de gaurit.

Eu am ales pentru aceasta tehnica un cane patrat din care am taiat o felie, si am taiat felia in 4 parti egale.

-Se formeaza o biluta, din polimer.

- se pun pe biluta feliile de cane si de lucreaza ca o margea, in palme.

Peste bilutza formata se pune sticla (am desenat pe sticla un X sa se vada care e sticla) aproximativ la mijlocul modelului de pe biluta.

Sticla nu se roteste doar biluta aflata intre sticla si suprafata de lucru.

Dupa un timp se vede cum mijlocul incepe sa se deformeze.

Trebuie insistat pana se ajunge la modelul dorit.

Cand sa ajuns la deformarea dorita, se aplatizeaza margeaua, cu ajutorul sticlei, invartind usor de sticla in directia deformata.

Daca doriti sa ramana margele nu se mai aplatizeaza, ci se coace asa in cuptor. Gaura se poate face inainte si dupa coacere.

Cam asa arata un pandativ cu tehnica swirl. Pentru a face o gaura am folosit un pix gol.

Si gata...

Am gasit un filmulet unde puteti vedea exact despre ce este vorba:

http://www.youtube.com/watch?v=f9NAByUKqx4

MARGELE 1

2009-11-06T05:03:00.000-08:00

Am ajuns si la capitolul margele!
Vreau sa va arat o tehnica foarte simpla de a fabrica margele.
In primul rand aveti nevoie de material de umplutura, eu colectez intr-un bol de sticla toate bucatelele care raman din diferite proiecte si nu mai am ce face cu ele. Cand se aduna mai mult material, amestec bine sa primesc o masa de consistenta si culoare consistenta. Este nevoie de a se amesteca foarte bine aceste ramasite, ca la coacere sa nu se faramiteze, avand consistenta diferita fiecare bucatica ramasa.
Dupa ce sa framantat bine materialul, se intinde pe masina de paste(PM) pe treapta cea mai groasa.

Ca margelele sa aiba aceeasi dimensiune, ne trebuie o masura. Acesta masura poate fi absolut orice, ce masoara egal bucatelele de fimo. In cazul acesta am luat un cutter patrat, si din foaia de material am taiat cateva patratele.

Dupa ca eu fost taiate patratelele si sa indepartat materialul surplus, se formeaza bilutele, in palma. Nu neaparat trebuie sa fie perfecte inca, dar sa aiba totusi o forma rotunda . Atentie sa nu fie crapaturi, fisuri de orice fel in aceste bilute. Trebuiesc modelate in palma pana se omogeniseaza bine marginile.

Se aleg modelele cu care dorim sa decoram viitoarele margele, in cazul de fata un cane cu craciunita si un cane cu fulg de nea.

Se taie feliute subtiri din cane, numarul difera de la marimea margelei pana la marimea floricelei.

Margelele din materialul de umplutura se lasa sa se odihneasca putin, sa se raceasca, nu mult ci pana pregatim feliutele este suficient, 10 minute aproximativ.

Se ia prima margica, si se aplica pe ea o feliuta de cane, nu prea conteaza unde, este prima:))

Finut, cu degetele se netezesc marginile de la cane de margea, fara a se deforma margeaua si nici floricica.

Se ia feliuta a doua si se lipeste si ea de margea, exact in acelasi mod ca si prima feliuta.

Se umple suprafata margelei cu feliutele pregatite, dupa dorinta. Daca nu vreti sa se vada materialul din care este formata marfeaua, aceasta se acopera pe toata suprafata, fara a se lasa goluri

Cand e gata cu feliutele, asezata intre palme si se formeaza margeaua. Atentie sa nu se deformeze.

Scuze ca nu am reusit sa fac poze la procedura respectiva dar nu am maini suficiente:))

Inainte de a gauri margeaua, se lasa putin la odihnit margelele, vreo 10-15 min, sa se raceasca si nu se mai deformeaza asa de tare. Se poate gauri cu o scobitoare, un ac mai gros sau orice obiect ascutit.

Eu niciodata nu las scobitoarea in margea la copt, am incercat dar nu am reusit scoate scobitoarea din margea. Asa ca dupa ce dau gaura le asez frumos in tava de copt, fara sa se atinga una de alta.

TRANSFER DE IMAGINE

2009-10-28T02:14:00.000-07:00

Pentru ca foarte multa lume vrea sa stie cum se face acest transfer am facut un tutorial. Am prins un weekend cu soare asa ca am putut sa fac propriile mele poze. Sper sa se intample mai des (zilele cu soare).

In primul rand trebuie sa lamurim un lucru foarte important. Este transfer de imagine pe TONER (LASER) nu pe cerneala (ink). Care este diferenta si de ce este important???

Tonerul, este un praf negru sau color, care, printr-un cuptor este ars pe hartie.
Cerneala (ink jet) este sub forma lichida, si ea imbiba hartia.

Daca nu aveti imprimanta laser puteti scoate inaginea pe ink, dar apoi faceti copii xerox de pe ea.
Se pot face si imagini color cu aceasta tehnica dar atentie ca tonerul sa fie color si sa nu fie polimerizat (am incercat cu toner polimerizat si nu mi-a iesit imaginea, sa spalacit totul)

Mie imi place sa pun mai multe imagini se aceeasi fel pe o foaie, sa fac mai multe copii de pe ea. Nu de alta dar e bine sa am o rezerva cu imaginea respectiva, ca nu se stie, poate sa nu-mi iasa din prima, sau sa mai am nevoie si de alte bijuterii cu imaginea respectiva si sa nu trebuiasca sa o scot pe imprimanta din nou. Am un dosar unde am mai multe foi cu tot felul de imagini, sa am de unde alege.

Cam asa arata una din foile mele

De inceput se decupeaza modelul dorit, pentru ca nu sunt sigura daca-mi va reusi din prima, decuperz mai multe bucati

Uneltele necesare pentru tehnica transferului de imagine:
- polimer de orice culoare, de preferabil culoare deschisa, sa se vada tonerul
- imaginile taiate
- masina de intins paste PM sau rollerul
- un pulverizator de apa
- o lama de taiat
- forme

Dupa framantarea prealabila a polimerului se intinde cu PM sau cu rollerul la grosimea dorita, de preferabil pe prima treapta a PM, si se indeparteaza materialul din exces, astfel incat sa mai ramana spatiu suficient pentru a da la final forma dorita.

Se aseaza imaginea cu fata in jos pe mijlocul materialului.

Cu degetu, o lingura, sau spatula, se "maseaza" hartia pe polimer, ferm dar totodata trebuie avut grija sa nu se deformeze polimerul. Atentie sa nu se miste hartia din loc. Nu omiteti nici o bucatica din hartie si daca nu sunteti sigur ca ati trecut peste tot, repetati procedura. Nu strica daca se face in plus, poate strica daca se face in minus.

Apoi se pulverizeaza cu apa, de preferabil sa se ude doar hartia doar ca eu in exces de zel la sedinta foto am udat mai mult sa se vada apa (altfel nu se vedea ca este uda hartia)

Se poate indeparta apa in exces atat de pe polimer cat se de pa hartie. Trebuie lasata hartia sa se imbibe putin cu apa, 2-3 minute, pana arata cam asa, adica se vede conturul imaginii prin hartie.

Apoi , se poate incepe indepartarea hartiei de pe polimer, prin miscari gentile, circulare cu degetul, pana se scamoseaza hartia. Daca intre timp sa uscat hartia se poate uda putin.

Cu cat se indeparteaza mai multa hartie, miscarile circulare cu degetul trebuie sa fie mai blande, altfel se poate lua jos tonerul de pe polimer, sau se spalaceste imaginea.

Scopul final este sa se indeparteze toata hartia de pe polimer astfel ca tonerul ars pe hartie sa ramana pe polimer

Si daca tot am o imagine pe polimer m-am gandit sa o si decorez cu ceva.

Am un cutter de prajitura (inca de la bunica) si i-am dat o forma.

Apoi cu o scobitoare se pot desena, trasa diferite modele pe polimer, eu am decis sa fac cateva liniute in forma de raza de soare

La sfarsit, am decorat pandantul cu fard de ochi. Se poate folosi cu o singura restrictie. Dupa coacere trebuie lacuit neaparat, altfel clienta risca sa ramana cu ea pe piele sau pe haine

Cand este totul gata se aseaza cu grija in tava de copt se este gata sa fie bagat in cuptor

Acestea sunt cateva exemple cam ce se poate face cu aceasta tehnica, cateva pandative pe care le -am lucrat la inceputul anului.

Tutoriale exista ceva dar acum nu le gasesc, dar cum le-am gasit le pun sus. (sau daca stiti voi spuneti-mi adresele)

CANE SUPER SIMPLU

2009-10-23T02:52:00.000-07:00

Dupa ce am invatat sa facem skinner blend, urmatorul pas firesc este construirea de cane.
Aceasta tehnica este imprumutata de la fauritorii de sticla denumita millefiori (o mie de flori). Tehnica presupune o imagine facuta din bucati mai mari de polimer de preferabil cilindrica, care se subtieaza, astfel imagimea devine mai mica. Cu cat este mai subtire cilindrul, imaginea devine mai mica. Se foloseste taiat in feliute subtiri, in starea cruda, dupa care se poate folosi. Are diverse intrebuintari, se pot face bijuterii, se pot decora vase de sticla, ceramica, rame de fotografii, cutii din lemn, manere de tacamuri sau scule, in principiu, orice...

(Am incercat zilele trecute sa fac poze la tutoriale. Problema este ca lucrez mult seara si nu am lumina. Adica am o veioza la care lucrez dar lumina nu este sufienta pentru poze. Si cu blitzul ard imaginea. Asa ca imaginile mele sunt inutilizabile :(

Din pacate sunt nevoita sa utilizez imagini care nu sunt ale mele, dar va voi da toate explicatiile necesare. Sursa nu o mai stiu, am pozele pe calculatorul meu de mai mult timp si nu mai tin minte de unde le-am pescuit.)

Incepem cu ceva simplu, sa prinde-ti ideea.
Scule necesare:
- suprafata de lucru
- masina de intins paste PM
- lama de taiat
- un liniar
- polimer de orice marca, 3 culori diferite. In poze sunt culorile: galben, portocaliu si albastru.

Se framanta foarte bine materialul. Framantatul este necesar din mai multe motive.
- se incalzeste materialul si devine mai moale, se lucreaza mai usor cu el in acest fel
- nu se faramiteaza, nu se crapa
- framantand bine materialul se amesteca toate "ingredientele" care, mai ales daca a stat mai mult polimerul, posibil sa se fi separat, astfel produsul finit copt devine mai rezistent si mai tare.

Framantarea se poate face in mai multe feluri:
- cu mana, necesita mai multa forta fizica, si dupa o vreme se moare de plictiseala
- cu PM, se trece materialul de mai multe ori prin masina( 10/15 ori), la setarea cea mai groasa, pliind in fiecare directie. Atentie ca la pliere sa nu se formeze bule de are.
- cu roller (sucitor/tub de spray/ orice chestie cilindrica), aceeasi lucru ca si cu PM doar ca ia mai mult timp.
Eu incalzesc materialul in mana dupa care il trec prin PM de cate ori este nevoie pana devine perfect de lucrat cu el.
Un polimer este framantat bine cand nu se mai faramiteaza absolut deloc, marginile raman uniforme, nu se rupe mai degraba se intinde, cand se poate plia fara sa se crape/rupe.
Intre framantarea culorilor ar fi bine spalarea mainii, altfel materialul ramas pe degete se poate amesteca cu cealalta culoare.
Dupa ce s-au framantat toate culorile separat se poate incepe lucrul efectiv.

-se ia culoarea galbena si se formeaza un cilindru de grosime aprox 2 cm si lungime de aprox 5-6 cm. (aceasta va fi miezul petalei)
-din culoarea portocalie se intinde cu PM un "cearceaf" mare pe setarea cea mai groasa a PM
- din acest cearceaf se taie marginile de dimensiunea lungimii cilindrului galben
- se infasoara miezul petalei, cilindrul galben in exteriorul petalei, portocaliu
- marginile de imbinare la partea portocalie trebuie sa fie perfecte sa nu se vada partea galbena doar la capeti.

Acest cilindru se lasa cateva minute la odihit sa se raceasca putin, astel este mai usor de intins. Indinderea se face incetisor primadata in palma strangadu-se usor, fara a-i deforma forma, apoi tot incetisor se poate intide ruland cilindrul pe masa de lucru cu palma.
Trebuie intins pana se poate taia in 5 parti egale de 4-5 cm lungime. Inainte de taierea in bucatele trebuiesc taiate capetele pentru ca este posibil ca la intindere sa se deformeze, sau sa se intinda o culoare mai mult ca si alta si sa nu mai fie perfecte.

Dupa ce sau taiat cele 5 cilindri putem face mijlocul floricelei tot din culoare portocalie, sau obtional din materialul ramas din taierea capetilor.
- in jurul cilindrului care este centrul floricelei se aseaza cu grija petalele, cele 5 bucati facute inainte.
Atentie ca pe ambele parti sa se aseze uniform una langa alta, fara spatiu mare intre petale si mijloc. Nu presati foarte tare sa nu se deformeze petalele.

Acum urmeaza exteriorul floricelei, din culoarea albastra.
Se modeleaza din polimerul albastru o bucata lunga in forma de triunghi, lung cat sa se poata taia in 5 parti egale cu lungimea petalelor.

Aceste trinunghiuri se aseaza apoi intre petalele floricelei. Atentie ca sa se alinieze perfect pe fiecare parte, alfel nu vor iesi petalele perfecte si posibil sa ramana goluri de aer.

Pentru partea exterioara se intinde un cerceaf din polimerul albastru pe prima treapta a PM, se taie marginile la lungimea petalelor, si se ruleaza usor. Atentie ca marginile sa se uneasca frumos, sa nu treaca polimerul albastru una peste alta, si nici sa nu se vada materialul de dedesubt.

Este gata cane-le in forma bruta. Acum trebuie lasat sa se odihneasca o vreme.
Partea cu odihnitul este destul de importanta inainte reducere. Polimerul din cane in diferite faze de lucru are diferita temperatura. Pentru ca la reducere ca sa nu se deteriorizeze modelul, partile care le-am lucrat mai demult sau racit deja, iar partile lucrate recent sunt inca calde si se intind mai bine, tot cane-le trebuie sa aiba aceeasi temperatura.
Eu las cane-le sa stea de seara pana dimineata, sau minim 1 ora inainte de reducere. Mai exista varianta frigider (nu congelator) unde 30 min sunt suficiente.

Dupa timpul scurs putem incepe reducerea polimerului. Incetul cu incetul se strange in mana ca si in poza, cu grija sa nu se deformeze foarte tare. Trebuie intors in toate directiile. Din cand in cand se poate rola pe suprafata de lucru dar fara a exercita o presiune asupra cilindrului doar cat sa-si capete forma la loc.

Se continua operatiunea pana cand nu se mai poate tine in mana, apoi se trece pe suprafata de lucru continuand rularea . Pana cand se ajunge la dimensiunea dorita. Mie imi place sa am mai multe dimensiuni de floricele asa ca , cand se ajunde cam la 2.5 cm diametru tai bucata in jumatate, prima jumatate o pastrez asa, cealata jumatate continui sa-l intind putin, pana devine mai subtire, partea aceea o tai iar in 2 parti, si tot asa pana am toate dimensiunile dorite .

Cam asta ar fi confectionarea a celei mai simple flori. Nu e greu asa-i???
Pa baza acestei floricele se poate juca cu culori diferite, partea exterioara a floricelei se poate imbraca in polimer transparent.
Se foloseste taiat feliute subtiri.

_____________________________________________________________
Lincuri utile:
http://www.polymerclaycentral.com/cyclopedia/simpleflowercane_mia.html
http://www.polymerclaycentral.com/poleigh/reducing.html (reducere de cane)
http://sunnisan.com/crafts/nowaste.html
(tot reducere)
http://www.youtube.com/watch?v=BLr6eyxFSRE (nu va speriati, nu trebuie sa-l faceti chiar asa de mare)
http://www.youtube.com/watch?v=S6172lxLvqc&feature=related

SKINNER BLEND

2009-10-21T03:41:00.000-07:00

Cred ca cea mai folosita tehnica de baza este SKINNER BLEND, se foloseste la mai toate procedurile.

Scuze ca nu sunt pozele mele, si nici sursa nu o mai stiu, am o gramada de poze salvate de ceva vreme pe calculatorul meu .

Este metoda prin care se ajunge la o schimbare graduata dintre doua culori.

1. Se aleg doua culori (sa fie ca in poza alb/portocaliu) .

-Se framanta bine materialul dupa care se intinde, preferabil cu masina de paste PM(treapta1) dar se poate si cu sucitorul (sau orice alt cilindru cu care lucrati) Daca se intinde cu sucitorul, ATENTIE ambele culori trebuie sa fie de aceeasi grosime.

-Dupa ce sau intins ambele culori , se taie cu lama marginile astfel incat sa se obtina un dreptunghi de dimensiunile 8cm/13cm (este o dimensiune pur orientativa) din ambele culori.

- La dreptunghiul portocaliu se taie o diagonala la 2 cm de margine (exact ca si in poza), iar la dreptunghiul alb invers, astfel incat cele doua jumatati de culori diferite sa formeze un dreptunghi perfect.

Pana aici a fost partea mai grea :))

2. Se pune in masina de paste - (prescurtare PM de la pasta machine) - pe lungime. Ideea este sa fie doua culori, nu conteaza care este predominanta. Se da prin PM la grosimea 1 (cea mai groasa varianta)

- Pe urma se pliaza tot pe lungime, alb la alb, portocaliu la portocaliu.

- Se trece iar prin PM

3. Se repeta operatiunea de cate ori este nevoie. In poze ve-ti vedea cum trebuie sa arate dupa 5 plieri, 10, 15 ...

SI GATA...

Se poate taia nu doar dreptundgi ci si patrat, dimensiunile si forma sunt in functie de preferintele fiecaruia.

Acum... cu acesta tehnica se poate juca foarte mult. Unghiul de taiere dintre 2 culori determina lungimea "blend"ului, a trecerii de la o culoare la alta. O taiere in diagonala dreptunghiului (sau a patratului) determina un blend pe toata lungimea materialului. Cu cat marginile dintr-o culoare sunt mai late cu atat blendul va fi mai scurt.

Acesta tehnica este de baza la construirea de cane (betisoare).

Se poate folosi in mai multe feluri :

1. cand este gata skinner blend-ul se pliaza pe lungime (portocaliu cu partocaliu, alb cu alb) si se trece prin PM pe latime de data aceasta, cu partea alba inainte (sau cu cea potocalie, nu prea conteaza), astfel incat sa obtinem un dreptughi foarte lung, unde se va vedea clar trecerea frumoasa de la o culoare la alta. Daca este prea lat se poate repeta procedura. Pentru mine, latimea ideala este de aproximativ 5 cm, cu dimensiunea aceasta lucrez cel mai usor.

Apoi incep sa rulez materialul incepand cu partea alba (aceasta va deveni interiorul) si terminand cu partea portocalie (exteriorul). Atentie ca in timpul rulatului sa nu lasati bule de aer intre straturi.

Am si o imagine (tot de pe calculator, si nu stiu sursa)

2. Aceeasi poveste ca si mai sus pana la partea cu rulatul. In loc de rulat se pliaza incepand tot cu partea alba la aprox 2 cm ca un evantai, pana se termina materialul. Atentie si aici la bulele de aer. Ca sa evitati acest lucru apasati foarte usor cu degetul pe material la fiecare pliere. Rezultatul ar trebui sa arate ca si in poza de mai jos.

Am pus sub cateva lincuri utile cu skinner blend, unde sunt mai multe poze.

_____________________________________________________

-skinner blend 2 culori
http://www.polymerclaycentral.com/poleigh/skinner.html
http://www.manualidadesybellasartes.com/fimodegradado.html

-skinner blend rainbow

http://www.polymerclaycentral.com/poleigh/rb_skinner.html

http://www.sculpey.com/sculpey401b.htm

DEPOZITARE

2009-10-15T01:53:00.000-07:00

Nu strica sa stiti cum sa depozitati corect polimerul.

In primul rand polymerul se depoziteaza la temperatura camerei, ferit de orice fel de sursa de caldura (calorifer, radiator,aer conditionat) si nici in bataia directa a soarelui nu e bine sa fie depozitat. Aceste surse de caldura pot incepe procedeul chimic de solidificere, de coacere, astfel ca polimerul nu se mai poate folosi.
Am auzit de persoane care isi depoziteaza polimerul in frigider, la rece, dar eu consider ca nu este necesar aceasta masura si nici producatorul nu recomanda. Plus ca va fi foarte greu de lucrat cu polimerul tinut la rece, dureaza foarte mult pana se incalzeste si devine modelabil.
Eu imi tin polimerul intr-o cutie, cu capac, asfel sa fie pazit de umezeala, praf, scame, caine(nu radeti, Charlie a atacat de mai multe ori polimerul meu), sa fie toate la un loc si la indemana.

Polimerul desfacut din ambalajul initial si nefolosit nu se usuca la aer, dar e bine sa fie depozitate intr-un fel, sa nu se umple cu praf, scame. Se poate intampla, ca odata desfacut din ambalajul initial, acesta sa nu se mai poata folosi.
Eu imi depozitez polimerul deja desfacut, intr-o punga cu fermuar, sa fie ferit de praf, scame si umezeala (si caine :) ), astfel nici nu se amesteca cu alte culori. Daca sa pierdut ambalajul original, ar fi bine pe viitor de stiut exact ce nuanta de material avem. Ideal ar fi de lipit un sticker pe care sa scrie codul si eventual marca de polimer din punga. Astfel si dupa mult timp putem fi siguri ca avem polimerul curat, si stim ce nuanta este exact.
De cand folosesc metoda asta nu mai e haos in cutia mea, stiu exact ce material am si cat mai am.

Un mic exemplu, cum imi depozitez polimerul desfacut, si desi are inca ambalajul original, imi place sa pun eticheta cu numarul de cod.

Stiu ca prima data ar trebui sa explic ce este un cane(betisor), dar prefer sa povestesc detaliat despre asta intr-o alta lectie.
Daca tot suntem la partea cu depozitarea vreau sa va arat cum imi depozitez eu cane-le (betisoarele) mele. Am incercat mai multe variante, dar foarte devreme am descoperit ca polimerul crud ataca unele plasticuri. Asa ca atentie mare unde va puneti polimerul crud. Nici cutiile din carton nu sunt o idee buna, hartia sugativeaza uleiurile din polimer uscandu-l, nu total, adica nu se intareste doar ca va fi mai greu putin de prelucrat.
Daca vreti sa folositi hartie, recomand cu caldura hartia cerata.
Materialele plastice "safe" sunt cele care au un semn pe ele, triunghiul cu trei sageti si in mijloc are numarul 5 . Scuze dar nu stiu ce inseamna acel semn.
Daca vreti sa folositi pungi, folie, si nu are semnul, recomand sa puneti o bucatica de polimer pe materialul plastic si lasati-l acolo minim 2 sapt. Daca nu sa intamplat nimic, se poate folosi. Daca sa intamplat, va ve-ti da seama :))

Deci... dintr-o punga de congelator tai fasiute in care imi infasor canele(betisoarele)

Astfel cand sunt multe una langa alta, sau una pe alta nu se lipesc, si nici nu se deformeaza asa de tare.
Acesta este cutia mea in care le depozitez. Stiu ca arata groaznic si nu ar strica putina ordine, dar nu am apucat inca ;)

CULORI

2009-10-13T07:09:00.000-07:00

Pentru inceput, se pot achizitiona doar cateva culori de baza.
Asta inseamna : mult alb, negru, galben, rosu, albastru.
Din aceste culori primare se pot combina toate culorile din paleta de culori. De exemplu: rosu+galben=portocaliu
Schema de mai jos arata exact cum se pot ajunge din culorile primare la culori secundare/tertiare.

De mult alb este nevoie de a "dilua" culoarea de baza. De exemplu pentru culoarea roz se amesteca 1 parte rosu cu 5-6 parti alb, depinde de cat de intens doriti rozul.
Pentru un gri de intensitate mijlocie se foloseste combinatia 7 parti alb, 1 parte negru.

UNELTE DE LUCRU

2009-10-12T13:28:00.000-07:00

Pentru a usura munca cu polimerul, sunt necesare cateva unelte.
Pentru inceput nu trebuie doar cetava unelte, usor de gasit in aproape orice gospodarie.

Suprafata de lucru - cel mai usor se lucreaza pe o suprafata usor de curatat, gen sticla, placi de marmura, granit, gresie sau faianta fara relief. Eu lucrez deocadata pe o bucata mare din inox :)
Polimerul lasa urme de ulei pe hartie, si material, si dizolva unele plasticuri.

Lama pentru taiat - se poate folosi o lama de cutter, de preferabil fara maner, si cel mai usor de folosit este lama mai lata. Atentie la manute. Exista si lame speciale pentru polymer, si cam fiecare mare producator are propria sa gama de lame. Marea majoritate au 3 tipuri de baza: o lama rigida forte ascutita, o lama care se poate indoi folosita pentru diverse forme, si o lama efect zigzag.
Eu folosesc lamele de la Eberhard Faber.

Masina pentru paste - (pasta machine) este acea masina cu care se intinde aluatul pentru teitei.
Este o unealta foarte folositoare, si este folosita la mai toate tehnicile de lucru. In functie de masina si de producator au mai multe sau mai putine trepte de grosime. Treapta 1 este grosimea cea mai mare si treapta 6 este cea mai subtire.
Eu mi-am mostenit masina de la bunica mea :)) (mai tarziu va povestesc mai multe si despre masina de paste)

Rola de intins - se foloseste in loc de, sau ca si ajutor la masina de paste. Cand bucata de polimer este prea groasa sa intre in masina se poate subtia cu aceasta rola. Se pune polimerul pe suprafata de lucru si de intinde cu rola exact ca si aluatul. Exista role acrilice speciale pentru polimer dar eu inca folosesc un tub de spray si functioneaza foarte bine.

Forme de taiat - se pot folosi absolut orice este la indemana. De la formele de prajituri, la capace de spray, la pahare, cutii din plastic... Bineinteles exista multe forme speciale si din fericire se gasesc la furnizorii din Romania.

INCEPUT

2009-10-12T11:32:00.000-07:00

Sa incepem cu inceputul:

Denumirea oficiala internationala este POLYMER CLAY adica lut sau clei polimeric. Este un material asemanatoare cu plastelina, la fel de moale si modelabila, doar ca ars intr-un cuptor se intareste.
Exista mai multe branduri de polimer, doar ca in Romania se gasesc doar doua deocamdata, FIMO - producator Eberhard Faber - si CERNIT . Mai exista marci ca: Pardo, Kato Polyclay, Premo Sculpey, SculpeyIII, ...
__________________________________________________________________
Fimo este de mai multe feluri:

Fimo Classic - este primul produs de la Eberhard Faber. Classic este putin mai greu de prelucrat, necesita putin mai multa forta fizica la framantat, in schimb pare mai rezistent dupa ardere.

Fimo Soft - este varianta mai moale de polymer clay, este mai usor de framantat, diferentele nu sunt totusi foarte mari. Daca temperatura camerei este mai mare (vara) poate fi uneori prea moale, si se vad amprentele mai usor

Fimo Effect - de mai multe feluri:
- night glow - lumineaza pe intuneric
- glitter - 7 culori superbe cu mult sclipici
- metallic - 7 culori cu efect metalic (auriu, argintiu...)
- transparent - 7 culori cu aspect transparent
- stone - si prin culoare si prin aspect imita piatra
Fimo Liquid - fimo lichid transparent

Fimo dool modelling - culori speciale care imira culoarea pielii speciala pentru confectionarea de papusi.

Toate varietatile de Fimo se pot amesteca intre ele fara nici o problema, este chiar recomandat pentru a se obtine culori si efecte cat mai originale.

__________________________________________

Cernit a fost creat special pentru confectionarea papusilor. Dupa coacere aspectul este mai portelenat decat la Fimo, care este putin mai mat.

Fimo se coace intr-un cuptor normal, la temperatura de 110 grade Celsius, pentru 30 min, iar Cernit la 130 grade Celsius. Acestea sunt recomandarile producatorilor. (despre asta voi povesti putin mai tarziu).

Pentru a lucra mai usor cu materialul crud, si pentru a fi cat mai putin casant dupa coacere, atat Fimo cat si Cenit-ul trebuie framantat foarte bine inainte de a incepe modelarea. Framantarea se poate face cu mana, dar si cu pasta machine (masina de paste). Eu, personal, framant si cu mana si cu masina. Mi se pare mult mai usor de trecut prin masina dupa ce l-am incalzit in mana.